Ca părinţi, câteodată aveți parte de zile grele. Dar se știe că adânc în suflet, copiii ocupă un loc esențial pentru voi și ați fi în stare să faceți orice pentru ei!
Vă dăm câteva încurajări la care să vă gândiţi şi de care să râdeţi!
Meritaţi o pauză!
MATURIZAREA
1. Vă dați seama că singurul moment din vieţile noastre când ne place că ne maturizăm este atunci când suntem copii? Dacă ai sub 10 ani, eşti atât de încântat că creşti, încât calculezi şi lunile.
„Câţi ani ai?” „Am patru ani şi jumătate!” Niciodată nu vei spune că ai 36 şi jumătate. Tu ai patru ani şi jumătate – mergi spre cinci! Asta-i cheia!
Ca adolescent, nu te mai poate nimeni opri. Sari la următorul număr de ani sau chiar câţiva mai mulţi!
2. „Câţi ani ai?” „Fac 16 ani!” Poate că ai 13, dar ce, vei face 16!
Iar apoi ziua cea mai tare din viaţa ta: împlineşti 18 ani!
Cuvintele în sine au un aer ceremonios…. ÎMPLINEŞTI 18 ANI!!!
Dar apoi faci 30. Oooo, care-i necazul?
Sună parcă vorbeşti despre lapte expirat. S-a STRICAT;
a trebuit să-l aruncăm. Nu mai e distractiv,
acum eşti doar ca ceva acruce trebuie aruncat.
Care e problema? Ce s-a schimbat?
ÎMPLINEŞTI 18 ani, FACI 30, iar apoi treci spre 40. Hei! Frână!
Pierzi controlul! Înainte să-ţi dai seama, AJUNGI la 50… şi visurile s-au dus.
3. Dar stai!!! ATINGI şi 60! Nu ai crezut că vei reuşi!
Aşa că ÎMPLINEŞTI 18, FACI 30, TRECI spre 40, AJUNGI la 50 şi ATINGI 60. Şi ai prins aşa viteză că ai DAT de 70! Apoi, de la o zi la alta!
Ajungi la 80 şi fiecare zi devine un cerc închis: IEI prânzul, AJUNGI ora 4:30, VINE ora de culcare.
Şi nu se sfârşeşete aici. La 90 o iei invers: „Tocmai am trecut de 90.”
Apoi are loc ceva ciudat. Dacă treci de 100, devii iar un copil: „Am 100 ani şi jumătate!”
Vă dorim ca toţi să ajungeţi la 100 şi jumătate!!
Dacă sunt permanent criticaţi - copiii învaţă să condamne.
Dacă sunt înconjuraţi de o atitudine ostilă - copiii învaţă să fie agresivi.
Dacă trăiesc în frică - copiii învaţă să trăiască în nelinişte.
Dacă sunt desconsideraţi - copiii învaţă să se autocompătimească.
Dacă trăiesc ridiculizaţi - copiii învaţă să fie timizi.
Dacă trăiesc în invidie - copiii învaţă să fie invidioşi.
Dacă trăiesc cu ocară - copiii învaţă să se simtă permanent vinovaţi.
Dacă trăiesc cu încurajare - copiii învaţă siguranţa de sine.
Dacă sunt înţeleşi - copiii învaţă răbdarea.
Dacă sunt lăudaţi - copiii învaţă ce înseamnă aprecierea.
Dacă se simt acceptaţi - copiii învaţă să iubească.
Dacă li se recunoaşte valoarea - copiii învaţă că este bine să ai un ţel.
Dacă împart cu alţii - copiii învaţă ce este generozitatea.
Dacă văd sinceritate - copiii învaţă să spună adevărul.
Dacă au parte de corectitudine - copiii învaţă dreptatea.
Dacă simt blândeţe şi li se dă importanţă - copiii învaţă ce e respectul.
Dacă trăiesc în siguranţă - copiii învaţă să aibă încredere în ei înşişi şi în cei din jurul lor.
Dacă simt prietenie - copiii învaţă că lumea este un loc plăcut în care să trăiască.
Copii învață din ce trăiesc
Educația copiilor
